the silent sea

sunt îndrăgostită de mare de când mă știu. e ceva în mine care tresare ori de câte ori simt nisipul sub tălpi … sau la auzul valurilor, izbindu-se de mal.

încă mai găsesc fascinante formele scoicilor și cochiliilor de melci, și minuțiozitatea detaliilor lor.

încă mai pot să construiesc castele de nisip, pe care să le înalț până aproape de prăbușirea inerentă.

ador marea, și apa.

aș rămâne acolo, de foarte multe ori… prinsă între năvoade, cu nisipul prins în păr. învățată cu soarele, și deprinsă cu strigătele pescărușilor.

aș rămâne acolo, desculță, deprinzând limbajul mării.

aș ieși în larg la pescuit, în căutare de vise și de vrăji.

aș învăța să ascult doar, fără să vorbesc.

aș scufunda în mare sute de secrete.

ammma

aș rămâne acolo, de atât de multe ori, și aș uita că timpul trece.

Advertisements

Leave a Reply

Please log in using one of these methods to post your comment:

WordPress.com Logo

You are commenting using your WordPress.com account. Log Out / Change )

Twitter picture

You are commenting using your Twitter account. Log Out / Change )

Facebook photo

You are commenting using your Facebook account. Log Out / Change )

Google+ photo

You are commenting using your Google+ account. Log Out / Change )

Connecting to %s