irina marinescu

…my world as it is…

Today’s #Fav

azi mai mult ca ieri, maine mai mult ca azi

Friday’s Instant

a year ago…

unnamed

5

aș vrea să îți spun atât de multe lucruri…
aș vrea să îți spun că n-am simțit cum a trecut tot timpul ăsta. că am strâns atâtea zeci, și sute de amintiri, că îmi pare că n-a fost vreodată altfel.

nu s-a schimbat nimic din felul în care simt de câte ori ascult

că încă îmi amintesc cum ne-am văzut a întâia oară.

că îmi amintesc întocmai primul hohot de râs, primul obstacol, prima vacanță, prima plimbare, prima fotografie a noastră împreună, prima dimineață și toate primele dați.

aș vrea să îți mulțumesc că ești, că m-ai căutat, că ai crezut și crezi în mine, că mă inspiri în fiecare zi.
să-ți mulțumesc pentru când mă faci să râd, și pentru atunci când lipsești pentru a îmi aminti că fără tine nu mai sunt întreagă.

pentru toate nimicurile, toate ibricele de cafea, toate surprizele…

pentru că ești mereu în umbra mea, pentru că tu m-ai învățat să cad pe spate fără frică, și pentru că m-ai prins de fiecare dată.

pentru azi, și pentru toate zilele ce vor urma…

HELP!

pentru că aseară am rămas fără țigări, și pentru că ăsta este unul dintre lucrurile care mă irită extrem de tare, am încercat să fac o listă cu câteva dintre cele care mă scot din ale mele, de foarte multe ori.

am reușit însă să mă amuz copios, realizând cât de lipsite de importanță sunt ele :

– să rămân fără țigări, târziu în noapte, când nu doresc încă să dorm, sau dimineața, când îmi amintesc că am rămas fără țigări cu o seară înainte

– să constat, de dimineață, că am uitat să îmi cumpăr cafea…chiar dacă am țigări

– să mi se vorbească înainte de a-mi bea cafeaua

– să fiu întrebată ce mă inspiră, sau dacă mi se întâmplă să rămân fără inspirație

– angajații băncilor sau companiilor, delegați cu convorbirile telefonice referitoare la promoții, care te întreabă după jumătate de oră de turuit retard (ca la concursurile de ținut respirația sub apă), dacă ai un minut la dispoziție

– aceiași angajați de mai sus, care te mai sună și după o săptămână

– apelativul “dragă”

– muzica populară

Wednesday Evening

5 lucruri pe care mi le-am dorit într-o Miercuri seara :

fuj

– să dansez pe vârfuri, cățărată pe sandale aurii ale mamei mele

– să mă plimb desculță pe faleza din Eforie Nord

– să am din nou șase ani și să mă pot uita atent la mine, cea de acum

– aș fi vrut să simt în treacăt mirosul de Azzaro, deși mă întristează teribil ori de câte ori îl simt

– aș fi vrut să uit că există dezamăgiri

Life…beyond Instagram

câți dintre noi trăim dincolo de Instagram, și câți pe Instagram?

cea mai mare parte dintre noi trăim dincolo de Instagram.

DenturesWineGlassWater

cea mai mare parte dintre noi avem vieți personale, și facem lucruri banale în fiecare zi, lucruri care ne plac mai mult decât altele. Instagramul este locul unde viețile noastre se transformă în himere, în povești neverosimile, în minciuni ambalate în hârtie de design.

este locul unde orice păpădie se transformă în orhidee, orice panoramă de etajul șapte al unui bloc comunist, într-un adevărat peisaj, orice rochie într-o “piesă”.

nu ne putem însă transforma obiceiurile, gesturile, rutina, prietenii, familia, pe noi, și viața, în general. acolo suntem noi, în cotidian, în viețile noastre de zi cu zi, cu spăƒlatul pe dinți și cel al vaselor, cu fețele mototlite, după prea puțin somn sau după o zi îngrozitoare, cu depresiile și angoasele, cu bune și rele.

nu, viața nu arată ca pe Instagram.

uităm în fiecare zi că nimeni nu e perfect, că nimeni nu zâmbește continuu, că nimeni nu trăiește doar în vacanță.

“Instagramul este photoshopul vieților noastre”, îmi spunea astăzi A, la o cafea. una pe care am băut-o în atelier, peste maldăre de hârtii și hârțoage, peste mostre, între mailuri și telefoane. pentru că eu nu iau pauză. pentru că prânzul meu, transformat într-o gustare, se întâmplă în bucătărie. pentru că mă împart în zece zi de zi, pentru că înainte de toate sunt om.

sunt zile când mă trezesc indispusă, zile când toate lucrurile îmi ies pe dos, când sunt angoasată, prea agitată, tristă. în tot restul zilelor sunt fericită, împlinită, mulțumită, dar nu simt, secundă de secundă, să îmi împărtășesc fiecare stare în parte, cu tot restul lumii.

Instagram-ul este parte din job, este cosmetica unei profesii, și mă comport ca atare, dar nu de puține ori, am uitat și m-am trezit furată de imaginile perfect cropuite și colorate. pentru că da, Instagram-ul cropuieste exact atât cât, și cum trebuie, dintr-o imagine și o ascunde perfect pe cea pe care eu una o cunosc atât de bine…

ascunde imperfecțiunile, greșelile, frustrările, adevărul, de teamă că asta ar putea știrbi din strălucirea aparentă.

dincolo de fiecare cont de Instagram e un om, care strălucește mai puțin în unele zile decât în altele, care nu își petrece viața doar în sală, în hoteluri de 5 stele sau în spa-uri. care greșește, iubește, suferă, plânge, râde, țipă, tânjește, dorește, și care dincolo de imperfecțiuni, nu ar putea “desena o lume perfectă” (fie ea și virtualăƒ) fără ca el să fie perfect în imperfecțiunea lui.

M A R E .

Monday

e din nou Luni. mă încearcă o senzație bizară, pe care pretind să nu o înțeleg. sunt obosită. mă apasă griul.

mi-e dor de mare, de nuferi, de pontonul din lemn, de zgomotul bărcii cu motor. de o lume care a dispărut cândva, în timp ce eu creșteam.

închid ochii pentru câteva secunde, în încercarea de a face să dispară toate amintirile, așa, ca și când nu le-aș fi avut niciodată.

sub pleoape însă rulează zeci și sute de imagini, fără pauză. secvență cu secvență, de parcă altcuiva îi aparține mintea mea.

C avea dreptate. doare când ți-e dor, și nu de puține ori, ar fi mai simplu să uiți. să uiți tot pentru ca să nu îți mai fie dor de nimeni și de nimic.

…se aud doar vrăbiile ciripind fără noimă.

îmi notez câteva lucruri care mi-ar putea alina dorul și liniști gândurile :

6586692df910ac0b188deb4a8d5a3859

– o înghețată de ciocolată amară

– o oră de ski pe apă

– o cafea cu mama

– o veste bună și neașteptată

– câteva ore de hoinărit aiurea, pe străzile cu cele mai frumoase case

– un pachet de More mentolat

Girl Eater

inst

Saturday #Fav

STILLLIFE // my latest obsession #www.stilllifenyc.com

Cut & Sew Hats

unnamed-31

7894

(Photo : STILLLIFE)

irina marinescu

...my world as it is...

...my world as it is...

deco atelier

...my world as it is...

WordPress.com News

The latest news on WordPress.com and the WordPress community.

Follow

Get every new post delivered to your Inbox.

Join 161 other followers